Două dintre cele mai grele, cele mai deprimante poveri pe care fiecare dintre noi le poartă tot timpul sunt culpele şi regretele. Toate izvorăsc din conştiinţă, sau din uriaşul fond genetic comun. Mai întâi, să privim factorul reprezentat de conştiinţa socială.
Vibraţia culpei omeneşti este cea mai străveche şi cea mai puternică dintre vibraţiile de pe Pământ. Culpele ne afectează încă dinainte de naştere, prin genele noastre. Trebuie să le depăşim după naştere, când ne aflăm în acest înveliş dens şi întunecos al conştiinţei sociale care înconjoară existenţa noastră planetară.
IMPUNERI, CAPACITĂŢI ŞI VINOVĂŢII
Miliarde de eşecuri sau „straturi" de vinovăţie şi regret sunt zidite în plus în ADN şi gene. De asemenea, zi şi noapte, părinţii sau tot felul de persoane bine intenţionate, dar teribil de ignorante - care ne dau tot felul de sfaturi, ne arată clar care ne sunt obligaţiile, ce-ar trebui să facem.
Ordine şi sugestii - de genul, ar trebui şi nu ar trebui să...- se acumulează ca nişte mormane imense de gunoi ce ne sufocă!
Te gândeşti că, atunci când cineva îţi impune „ce anume ar trebui să faci", îşi va da seama că aceasta miroase urât - dar nu e deloc aşa! Ei o fac în continuare. La urma urmelor, proprii lor părinţi, prieteni, cei dragi şi sfătuitorii, poate chiar şi persoane total necunoscute sau „autorităţile" bine intenţionate le-au spus şi lor, în permanenţă, ce-ar trebui să facă!
Totuşi, cineva trebuie să se trezească, în cele din urmă, şi să spună: „Ce zici tu miroase urât; mergi şi spune-ţi ţie însuţi ce-ar trebui să faci!" Sau: „Mergi şi spune altcuiva ce-ar trebui să facă, unuia care e suficient de prost să-ţi permită aşa ceva - dar încetează de a-mi mai spune mie ce-ar trebui să fac; mie nu-mi place chestia asta!"
Chiar dacă cineva, sau toată lumea, continuă să-ţi spună ce-ar trebui să faci, nu trebuie să accepţi mormanul lor urât mirositor de impuneri! Ignoră-i, ştiind că i-ai avertizat pe toţi. Apoi, continuă să-ţi trăieşti viaţa aşa cum doreştil Atunci când alegi, în mod deliberat, să-ţi trăieşti propria ta viaţă în armonie (aşa cum o doreşti), nimeni nu o poate trăi în locul tău - indiferent cât de mult se străduieşte.
„Aş putea" este diferit de „ar trebui"! Ar trebui precede alegerea - în timp ce aş putea implică libertatea de a alege. Deci, respec-tă-ţi toate „capacităţile" şi ignoră toate „impunerile" - şi viaţa ta va fi din nou plină de bucurie şi de respect de sine.
Atunci când cineva începe să arunce asupra ta, la nesfârşit, mormane fetide de vinovăţie, ignoră-1! Vinovăţia împiedică succesul, deoarece ne face să ne simţim nevrednici de a năzui spre ţeluri înalte sau idealuri personale. Dacă te simţi vinovat şi nevrednic, s-ar putea ca, atunci când te apropii de succes, sau chiar îl atingi pentru câteva momente, el să-ţi scape, în momentul în care subconştientul îţi spune că nu eşti vrednic de el.
Vinovăţia a fost folosită, de-a lungul timpului, de către cei de la putere, pentru a controla masele - fie prin religie, fie prin guvernare. „Atmosfera" de vinovăţie apasă atât de greu asupra întregului Pământ, încât aproape că o poţi tăia cu cuţitull Suntem îngropaţi, scufundaţi în vinovăţie, în fiecare zi a vieţii noastre. Ea ne sugrumă, ne înăbuşe şi ne descurajează iubirea de sine şi aprecierea de sine; ea întreţine în permanenţă nevoia de auto-pedepsire şi auto-dispreţ.
Vinovăţia nu lucrează niciodată în favoarea noastră, ci împotriva noastră. Persoanele înţelepte vor lăsa în urmă aceste încărcături de vinovăţie. Vor simţi că plutesc!
