Uneori, o simplă terapie de susţinere
Anumiţi specialişti consideră că tratarea unui episod depresiv nu cere o psihoterapie specifică, ci o simplă terapie de susţinere. Din punctul lor de vedere, este vorba despre o ascultare a pacientului, despre o serie de întrebări referitoare la tratament, la efectele acestuia, la importanţa complianţei terapeutice a bolnavului, la viaţa sa cotidiană, dacă resimte vreo ameliorare, cum evoluează. Pe scurt, un dialog între dvs. şi medicul dvs. Acesta explorează mai degrabă prezentul.
De ce este atât de important acest dialog cu un specialist? în primul rând, depresia este o încercare pentru cuplu. Dacă vă simţiţi rău, partenerul(a) dvs. poate să creadă că vă depărtaţi de el(ea), cu atât mai mult cu cât depresia determină o rărire a relaţiilor sexuale care, în plus, nici nu sunt satisfăcătoare. Şi cum situaţia aceasta se prelungeşte, iată un fapt care măreşte insatisfacţia fiecăruia! De unde şi neliniştile, îndoielile, semnele de întrebare, chiar disconfortul.
Depresia poate da impresia că partenerii nu mai au nimic în comun, dar, spre deosebire de ceea ce cred mulţi oameni, numeroase cupluri ies mai puternice din această cumpănă care le aduce dovada ataşamentului mutual, a tandreţei lor şi a grijii reale pentru starea de bine a fiinţei dragi - chiar dacăaceastă încercare durează mult, fiind presărată de capcane, chiar dacă cere răbdare, perseverenţă şi o extrem de mare înţelegere a partenerului. Este adevărat că, în afara libidoului aproape inexistent din cauza depresiei, antidepresivele pot provoca apariţia unei impotente sau a unei frigidităţi, reversibile atunci când se renunţă la tratament. Dar trebuie să acceptaţi o realitate: renunţarea la medicamentele prescrise v-ar cufunda din nou în starea depresivă care, la rândul ei, s-ar răsfrânge asupra dorinţei! Prin urmare, aceasta este o perioadă de abstinenţă spontană şi indusă, deloc uşor de suportat.
Toate aceste elemente sunt binecunoscute terapeutului care le integrează în urmărirea medicală regulată a pacientului şi i le explică, astfel încât el să se cunoască mai bine şi să-şi dea seama de importanţa tratamentului său medicamentos şi psihoterapeutic. Alianţa terapeutică presupune ca medicul să-i aducă pacientului suficiente informaţii asupra maladiei, simptomelor, curabilităţii, mijloacelor terapeutice utilizabile, cu riscul de a face, eventual, o scurtă incursiune prin experienţa sa terapeutică.
în ceea ce-o priveşte, persoana deprimată împărtăşeşte ceea ce simte, pune întrebări, vorbeşte despre temerile, speranţele sale. Adesea, ea se simte respinsă sau neînţeleasă de anturaj. Iată de ce are nevoie să fie ascultată de medicul său. Când se va simţi mai bine, doctorul îi va propune o urmărire medicală regulată, căci cei mai mulţi dintre pacienţii care pun capăt îngrijirii lor în mod unilateral se confruntă cu o reintrare.
