Carti»Autori»

Herta Muller

Herta Müller (n. 17 august 1953, Niţchidorf, Regiunea Timişoara) este o scriitoare germană (de limbă germană şi de limbă română) originară din România, laureată a Premiului Nobel pentru Literatură pe anul 2009.

Tatăl ei a fost un şvab bănăţean şi, ca mulţi alţi cetăţeni români de naţionalitate germană, a fost înrolat în Al Doilea Război Mondial în Waffen-SS, iar după război îşi câştiga existenţa fiind şofer de camion. După venirea la putere a comunismului în România, a fost expropriat de autorităţile statului comunist român.

Mama scriitoarei, ca marea majoritate a populaţiei de naţionalitate germană din România (cei între 17-45 de ani), după accederea comuniştilor la putere, a fost deportată în 1945 în Uniunea Sovietică. Acolo a fost deţinută timp de cinci ani într-un lagăr de muncă forţată. Fostul lagăr de la Novo-Gorlovka se află pe teritoriul Ucrainei.
În ultimul ei roman, Atemschaukel, publicat la München, în anul 2009, Herta Müller a prelucrat aspecte privind deportarea germanilor originari din România în Uniunea Sovietică. Acest roman, care prin „Fundaţia Robert Bosch” a fost nominalizat pentru Deutsche Buchpreis, a ajuns în 16 septembrie în finala celor şase.

Herta Müller a făcut studii de germanistică şi de limbă şi literatură română la Universitatea din Timişoara, în perioada 1973–1976.

Prietenia cu membrii Aktionsgruppe Banat (în româneşte: „Grupul de Acţiune Banat”), format din studenţi şi scriitori de etnie germană din România, care aveau o atitudine protestatară, neacceptată de regimul comunist, a adus-o în atenţia Securităţii. Ca urmare a refuzului ei de a colabora cu Securitatea, Herta Müller a fost concediată şi expediată pentru reeducare într-un „mediu muncitoresc sănătos” la întreprinderea „Tehnometal”, unde a lucrat ca traducătoare. Ulterior, şi-a câştigat traiul lucrând în calitate de profesor suplinitor în diferite şcoli, între altele, în Liceul Nikolaus Lenau din Timişoara şi la câteva grădiniţe şi acordând ore particulare de germană. Biografia ei este prezentată în volumul „Regele se înclină şi ucide”.

Volumul de debut, „Niederungen” - „Ţinuturile joase”, a apărut în 1982, după o puternică confruntare cu cenzura, care i-a defrişat simţitor manuscrisul. Peste doi ani, cartea a fost publicată şi în Republica Federală Germania, exact aşa cum fusese scrisă de autoare. Reacţia autorităţilor din România a fost dură: i s-a interzis să mai publice.

În anii 1970, este apropiată de Aktionsgruppe Banat, un grup de intelectuali români de origine germană, care era supraveghet îndeaproape de Securitate. Herta Müller făcea parte şi din cenaclul literar (Literaturkreis) „Adam Müller-Guttenbrunn”, cenaclu afiliat Asociaţiei Scriitorilor din Timişoara.

Ca membru al cenaclului „Adam Müller-Guttenbrunn“ din Timişoara, Franz Thomas Schleich a raportat Securităţii că prima carte scrisă de Herta Müller, „Niederungen” („Depresiuni“), conţine „orientări anti-statale”. Concret, într-o notă datată 16 martie 1982 „Voicu“ scria: „Critică, şi iar critică, o critică atât de destructivă, încât te întrebi, ce rost au aceste texte?!“ Această notă a fost folosită de Securitate ca dovadă justificativă pentru începerea dosarului de urmărire informativă (D.U.I.) al lui Herta Müller.

Ca urmare a interdicţiei de a publica, în 1987 Herta a emigrat în Republica Federală Germania, împreună cu soţul ei de atunci, scriitorul Richard Wagner. De altfel, Wagner a avut o influenţă puternică în prozele scriitoarei.
Din 1995 este membră a Academiei Germane pentru Limbă şi Poezie (Deutsche Akademie für Sprache und Dichtung).

În anul 1999, Herta Müller a fost nominalizată de guvernul german la Premiul Nobel pentru Literatură.

În anul 2008, Herta Müller a fost nominalizată pentru a doua oară, din partea Germaniei, pentru Premiul Nobel pentru Literatură.

După ce a fost nominalizată pentru a treia oară, în data de 8 octombrie 2009 i-a fost decernat Premiul Nobel pentru Literatură, pentru „densitatea poeziei şi sinceritatea prozei cu care a descris plastic universul dezrădăcinaţilor”, fiind a douăsprezecea femeie care primeşte acest premiu. Valoarea premiului este de 10.000.000 coroane suedeze, ceea ce corespunde cu 972.000 Euro. În realitate, un asemenea premiu nu poate fi însă cuantificat, el aducând posesorului o valoare uriaşă, un capital şi o autoritate simbolică.

Ceremonia de înmânare a premiului a avut loc în 10 decembrie 2009, la Stockholm.  Odată cu primirea prestigioasei distincţii, Herta Műller intră în rândul celor mai mari scriitori de limbă germană, alături de un Thomas Mann, Herman Hesse, H. Boll, Gũnter Grass sau Elfriede Jelinek, toţi aceştia fiind laureaţi ai Premiului Nobel pentru Literatură.

Ca o premoniţie, într-un interviu publicat în Observator cultural, pe 27 septembrie 2007, Stefan Sienerth declara: ... cred că dacă Herta Müller ia mâine Premiul Nobel, literatura română şi dicţionarele de literatură română o vor accepta subit.

Carti scrise de Herta Muller

Animalul inimii
Herta Muller
22.95 RON
Regele se-nclina si ucide
Herta Muller
22.96 RON
Calatorie intr-un picior
Herta Muller
24.00 RON
Omul este un mare fazan pe lume
Herta Muller
24.00 RON
Leaganul respiratiei
Herta Muller
35.00 RON
  
Carti
Carti
Cont
0213167053
Contact
Ajutor
FB
Blog de carti
Tweeter