RĂZBOIUL MONDIAL AL VALORILOR
Care este adevăratul scop al acestui război economic? Câştigarea de noi pieţe şi menţinerea lor, susţinerea întreprinderilor proprii, protejarea locurilor de muncă... Şi nu numai. Acestea nu sunt decât obiective intermediare, care urmăresc un singur ţel: menţinerea unei relative puteri a statelor. întrucât economia nu este doar acel dulce comerţ care temperează veleităţile războinice ale naţiunilor, ci este, în principal, un formidabil instrument al puterii. „Puterea de foc este capitalul; pătrunderea pe pieţe înlocuieşte bazele şi garnizoanele din străinătate. Echivalentul armelor nucleare (...) îl constituie politicile industriale sau de investiţii."1 în epoca globalizării, puterea statelor nu se bazează numai pe apărare. Pe timp de pace, devine imperioasă completarea puterii militare cu o forţă civilă, adică una esenţialmente economică.
în această confruntare de forţe pe tărâm economic, fiecare se bate pentru a păstra o aparenţă de independenţă naţională. Comoara ce trebuie apărată nu mai este doar teritoriul, ci modelul de societate. Peste tot în lume, popoarele împărtăşesc aproximativ aceleaşi valori de libertate şi democraţie. Această bază comună nu mai poate fi pusă în discuţie. Respectivele valori, care nu au fost inventate de Occident, par să fie împărtăşite de marea majoritate a oamenilor, indiferent de originea lor şi de civilizaţia căreia îi aparţin. Contrariul ar însemna să considerăm că Occidentul are monopolul lumii, de obiceiuri, de obişnuinţe sociale, opţiuni de viaţă... totul având la bază ideologii laice (socialistă, capitalistă, liberală...) sau religioase (creştină, islamică, iudaică, budistă, taoistă...). Tocmai această diversitate este ameninţată de tăvălugul unei mondializări scăpate de sub control. încă de la jumătatea anilor '50, Claude Levi-Strauss se temea că se va întâmpla ce este mai rău: „Umanitatea se cantonează în monocultură. Şi se pregăteşte să producă civilizaţie în masă, ca şi cum ar cultiva sfeclă. Şi nimic altceva..."2
Tocmai pentru a-şi păstra specificul socio-cultural se luptă oamenii şi refuză uniformizarea. Această „pluralitate de sisteme de valori", aşa cum o defineşte filozoful Michael Walzer, conduce la o confruntare între cei care vor să-şi impună valorile şi cei care opun rezistenţă. De aici şi înmulţirea jihadurilor împotriva McWorld*. Este vorba de a opune rezistenţă în faţa unei economii care nu mai este supusă niciunei oprelişti şi care ameninţă sistemul socio-cultural, organizarea şi modul de viaţă al grupurilor umane de pe un continent, aparţinând unei naţiuni, unei regiuni, unui oraş, unui sat...
Valorile Imperiului
încă din vremea lui Michel Foucault, se ştie cum indivizii sunt controlaţi de societate, începând cu locurile care presupun disciplină, respectiv închisoare, spital, şcoală, universitate, întreprindere... Dacă aceste forme de organizare sunt forţate să evolueze fiind supuse unei presiuni economice, tot edificiul unei întregi societăţi este dat peste cap. Odinioară, metodele de supraveghere, de control şi de schimbare erau în mâna statului.
Pret Efectul de bumerang : Cum a determinat globalizarea aparitia terorismului
Disponibil la comanda
Cartea nu se gaseste fizic in stocul nostru.
Pentru ca dorim sa va oferim servicii de calitate, vom incerca sa o procuram de la alti furnizori. Nu putem garanta ca o vom gasi, si nici in cat timp o vom face. Daca aveti aceasta posibilitate, va recomandam sa alegeti o carte care este marcata ca fiind pe stoc. Mai multe informatii...
