|
|
La sfârşitul unei reprize de râs copios, deseori se întâr plă să începem să plângem. „Am râs cu lacrimi!" Lacrimii conţin encefalină, care este o altă substanţă tranchilizant naturală secretată de corp pentru uşurarea durerii. Plângem atunci când trecem printr-o experienţă dureroasă, iar endorfinele şi encefalină ajută la autoanesteziere.
Multe bancuri pleacă de la premisa că ceva groaznic sau dureros i se întâmplă unei persoane. însă, deoarece ştim că nu e vorba de un eveniment adevărat, râdem şi eliberăm endorfine pentru autoanesteziere. Dacă evenimentul ar fi real, am izbucni imediat în plâns, iar organismul ar elibera encefalină. înţelegem acum de ce plânsul este uneori extensia unui acces de râs şi de ce atunci când ne confruntăm cu o criză emoţională serioasă cum ar fi moartea, mulţi oameni reacţionează plângând, în timp ce o persoană care nu poate accepta mintal moartea ar putea să înceapă să râdă. Când ne copleşeşte realitatea, râsul se transformă în plâns.
Râsul anesteziază corpul, întăreşte sistemul imunitar, protejează împotriva bolilor şi suferinţei, ajută memoria, dă lecţii mai eficient şi prelungeşte durata vieţii. Umorul vindecă. Cercetările din toată lumea au demonstrat că efectele pozitive ale râsului, prin eliberarea de sedative proprii organismului, fortifică sistemul imunitar. După o partidă de râs, pulsul se stabilizează, respiraţia este mai profundă, arterele se dilată şi muşchii se relaxează.
Aceasta este o modalitate preponderent masculină de a coopera cu durerea emoţională. Cu cât îi este mai greu unui bărbat să vorbească despre un eveniment emoţionant, cu atât mai tare va râde de o glumă făcută pe seama acestuia, indiferent cât de insensibilă şi cinică ar părea atitudinea lui în ochii unei femei. Bărbaţii nu prea vorbesc despre viaţa lor sexuală cu alţi bărbaţi, aşa că singurul mod în care ştiu ei să se confeseze este să facă bancuri pe marginea subiectului. Femeile, în schimb, obişnuiesc să-şi comenteze viaţa sexuală cu prietenele lor oferind detalii cât mai plastice, fără să aibă nevoie de nicio glumă.
Nu lăsaţi glumele nesărate să vă strice bucuria Crăciunului
Atâta timp cât vor exista irlandezi, vor exista şi glumele despre irlandezi. Sau glumele despre asiatici, sau despre australieni, sau despre blonde. Şi de fiecare dată când are loc o tragedie, aceasta va naşte, în mod invariabil, propriul set de glume.
Să te simţi ofensat este o chestiune de opţiune. Ceilalţi nu te pot ofensa — este alegerea ta să te simţi ofensat. Şi optând pentru ofensă, laşi lumea să creadă că eşti incapabil să accepţi problema caricaturizată de glumă. Noi suntem un cuplu de autori australieni care locuiesc în Anglia, aşa că auzim mereu bancuri cu australieni: „Care este diferenţa dintre un Australian şi un iaurt? Cel puţin iaurtul are un strop de cultură!" şi „De ce sunt australienii aşa echilibraţi? Pentru că au câte o greutate pe fiecare umăr."
în ciuda acestor glume, noi alegem să nu ne simţim ofensaţi. Dacă gluma este reuşită, râdem la fel de tare ca englezii. Şi mai târziu poate că o s-o adaptăm şi noi şi o s-o folosim referindu-ne la americani sau neozeelandezi. Opţiunea pentru ofensă este o alegere negativă, la fel ca ruşinea, jena sau suferinţa. Aceste opţiuni le pot transmite celor din jur mesaje ale unei păreri proaste despre voi înşivă, semnalizând faptul că nu sunteţi stăpâni pe propiile voastre emoţii sau că nu sunteţi pregătiţi să faceţi faţă situaţiei.
Puteţi alege să vă simţiţi ofensat pentru că cineva spune un banc în care se afirmă că un locuitor al ţării voastre este prost.
Pret De ce barbatii sunt neglijenti, iar femeile, mereu prevazatoare
Disponibil la comanda
Cartea nu se gaseste fizic in stocul nostru.
Pentru ca dorim sa va oferim servicii de calitate, vom incerca sa o procuram de la alti furnizori. Nu putem garanta ca o vom gasi, si nici in cat timp o vom face. Daca aveti aceasta posibilitate, va recomandam sa alegeti o carte care este marcata ca fiind pe stoc. Mai multe informatii...
|
