Confesiunile unui bancher toxic
Fragment Confesiunile unui bancher toxic

Bărbatul care se lăsa aşteptat, Xavier Musca, era unul dintre stâlpii ministerului. Aparţinea cercului magic al momentului, cel al inspectorilor financiari care susţineau statul: Perol la Elysee, Richard la Bercy la Ministerul Finanţelor, Gosset-Grainville la Palatul Matignon, reşedinţa prim-ministrului. Provocasem întâlnirea fiindcă ştiam că preşedintele meu, el însuşi membru al confreriei, îl irita de multă vreme. Ceea ce mă făcea să sper că încercarea mea lipsită de prietenie faţă de Numărul 1 va rămâne secretă. Scopul meu era să clatin situaţia băncii, aşa cum mi se releva din ce în ce mai clar, mai ales de la „reuniunea de cosmetizare" a conturilor. Punându-1 în gardă pe directorul Trezoreriei, îi întăream poziţia în faţa ministrului Christine Lagarde, mare avocat, dar jalnic politician. Şi, cu puţin noroc, aş fi putut apărea drept omul necesar în viitor. Deşi provenind din clasele de jos, s-ar fi putut dovedi util, într-o zi, să fie numit într-un post de vârf un outsider ca mine.
— îmi pare rău, am avut un meeting neprevăzut...
Am dat din cap cu înţelegere. Nu era momentul să fac pe mironosiţa. Doi chelneri tocmai intrau, unul cu o sticlă de Leoville-Barton de cea mai bună calitate, celălalt cu un vas de pământ cu somon în foitaj. Musca a dat politicos din cap, pentru a le mulţumi, aşteptând în tăcere ca aceştia să iasă din sală înainte de a-şi satisface curiozitatea.
— Ei? Ce părere aveţi de situaţia în care ne aflăm? Marii servitori ai statului, după cum am remarcat, detestă preliminariile.
— Cred că este gravă. -Şi...
— ... şi preşedintele meu? Consideră că sunt pesimist.
— Mereu a preferat să îşi bage capul în nisip, ca struţul, a scrâşnit Musca. încă de pe când era la Credit Lyonnais, îl apăra pe Haberer cu unghiile şi cu dinţii. Sigur că şi acela ne era coleg, însă există nişte limite...
Mi-ar fi scăpat mie şi câteva cuvinte usturătoare la adresa sacrosanctei inspecţii financiare, dar m-am abţinut în ultimul moment.
— Ce mai e pe la dumneavoastră?
Clipa adevărului sosise mai iute decât prevăzusem. Ei bine... S-ar putea spune că trecem prin ceva turbulenţe.
— Dragă Damien, ne-am întâlnit aici pentru a spune lucrurilor pe nume!
— Trebuie să recunosc că am avut nu puţine surprize neplăcute în ultimele săptămâni.
— în legătură cu ce?
— Cu China. E nevoie să ne recapitalizăm filiala de acolo.
— Cu cât?
Pericol! Nefiind angajat al statului francez, nu eram obligat să mă transform în denunţător.
— Dificil de evaluat.

<< Inapoi la Confesiunile unui bancher toxic

Pret Confesiunile unui bancher toxic

In stoc

Cartea poate fi expediata in doar 24 de ore. Timpul de livrare va fi de 24 ore prin curier sau de 3-5 zile prin Posta Romana. Pretul cartii include TVA insa nu include taxele de transport. Mai multe informatii...