Axa orizontală poate fi pusă de asemenea în ecuaţie cu cunoaşterea. Criza lipsei de sens are loc atunci când acumularea de cunoştinţe depăşeşte cu mult efectul moderat al valorilor noastre. Pe durata crizei trăim un colaps al sentimentului fals de securitate procurat de iluzia puterii şi de siguranţa pe care ne-o oferă o prea mare cunoaştere.
înţelepciunea se găseşte dincolo de cunoaştere şi este mult mai profundă. Ea oferă previziuni, este adeseori paradoxală şi desfăşoară un nivel total diferit de securitate, pe care o persoană care tocmai a trecut printr-o criză este ulterior capabilă să îl asimileze. Dreapta situată la 45° din diagramele de mai sus ar putea astfel să reprezinte înţelepciunea, aşezată între extremele a ceea ce am putea descrie în mod cinic drept cunoaşterea exploatată în mod nediscriminat, pe de o parte, şi, de cealaltă parte, fanatismul spiritual neîntemeiat.
Se spune adeseori despre cunoaştere că ar fi moneda de schimb cea mai de valoare din ziua de azi şi din viitor. Umanitatea s-a sprijinit secole la rând asupra economiei bazate pe cultivarea pământului, apoi, odată cu Revoluţia Industrială, s-a produs o schimbare înspre o economie bazată pe capital. Aristocraţii care deţineau pământuri au făcut loc unor negustori de tip nouveau riche. în noua economie bazată pe cunoaştere, tehnofilii par să-i domine pe toţi, dar autoritatea lor se dovedeşte subţire şi riscă să cadă de foarte sus. Poate fi aceasta o indicaţie că distanţa dintre cunoaşterea şi înţelepciunea noastră este mult prea mare pentru a putea fi susţinută? Am j^tea oare întrezări deja ivirea următoarei faze, economia bazată pe înţelepciune? Putem oare spera că politicienii şi liderii afacerilor viitorului vor fi cu adevărat înţelepţi, sau ar trebui mai degrabă să căutăm înţelepciunea înăuntrul nostru, pentru a ne găsi propriul leadership interior?
Am omis un element din diagramele de psihosinteză de la impu-de mai sus, un punct luminos aşezat dincolo de vârful acceptare dreptei situate la 45°. Acesta reprezintă şinele sau sufletul nostru mai înalt. El exercită o uşoară presiune asupra noastră pentru a „ne pune din nou pe drum", una care este uşor de depăşit atunci când facem apel la dorinţele şi ambiţiile noastre mai lumeşti. O astfel de noţiune ar fi fost uşor de respins în trecut de către minţile ştiinţifice raţionale drept speculaţie fantastică. Cu toate acestea, descoperirile recente din neurobiologie au descoperit ceea ce se cheamă „locul dumnezeiesc" în lobii temporali ai creierului, care, pentru a o cita pe Danah Zohar, ar putea fi „o componentă crucială a inteligenţei noastre spirituale".
în domeniul afacerilor se recunoaşte pe drept cuvânt că multe sisteme din lume efectuează o trecere de la impunere la acceptare, de la prescripţie la alegere. Faptul că luăm de pe internet ceea ce dorim, înlocuind accepţiunea oarbă a ceea ce vor „ei" să ne forţeze să acceptăm, este un lucru, dar cu totul altul este coaching-ul care substituie impunerea ca stil de management.
Un coaching aprofundat este o resursă nepreţuită pentru a ajuta oamenii să se elibereze de scuturile defensive şi de blocajele autoimpuse, astfel încât ei să-şi poată experimenta mai îndeaproape propria chemare lăuntrică. în măsura în care auzim şi ascultăm suficient de timpuriu „vocea interioară", avem în continuare o bună şansă de a înlătura o criză, iar coaching-ul poate cu siguranţă contribui la aceasta.
