Bulevardul Banchizelor
Fragment Bulevardul Banchizelor

Patruzeci şi opt de ore mai târziu, în plină noapte, aisbergul intră în oraş. Sirenele de alarmă au început să sune la unu dimineaţa, instaurând în Gottherdăl un climat de bombardament aerian.

Mulţimea s-a năpustit pe străzile învăluite în întuneric şi, pentru prima dată de foarte multă vreme, oamenii au aprins felinarele de-a lungul canalului. Femeile bătrâne, înfofolite în mai multe şaluri, răcneau cu o voce croncănitoare:
— Stingeţi felinarele! Stingeţi felinarele! Luminile îl atrag!
Dar nimeni nu le asculta. Oamenii se înghesuiau pe pavajul acoperit de polei, fără să le pese de interdicţiile de altădată. Sarah alerga şi ea, încasând lovituri de cot fără să reacţioneze.

Ghirlande de foc se întindeau de-a lungul străduţelor. Copiii alergau, agitând şomoioage de răşină care sfârâiau stârnind un halou de scântei. Ai fi zis că sunt o armată de incendiatori, nerăbdători să simtă pe buze gustul fumului. Burduşită ca după o bătaie bună, Sarah ajunse, în sfârşit, la gura marelui canal. Pe acoperişurile imobilelor căpităniei fuseseră instalate reflectoare, şi fasciculele lor desenau în întuneric pete de lumină albicioasă. Mulţimea se opri şi făcu un pas înapoi. Ceva ieşea din tenebre, un zid alb, pe care lumina făcea să alerge reflexe irizate. Era ceva transparent precum cristalul şi incredibil de ameninţător, era o "faleză în derivă, care părea destul de înaltă ca să crape bolta cerului.

Sarah avu senzaţia că în jurul oraşului apărusebrusc un zid, un zid gigantic lipsit de cea mai mică deschidere şi pe care nimeni nu-l va putea escalada vreodată. Era ca şi cum un munte s-ar fi desprins brusc de scoarţa terestră ca să traverseze marea înot; aluneca lent, cu o mişcare de lavă, lăsându-se în voia apei, provocând valuri care clocoteau deja între pereţii canalului. Reflectoarele scotoceau întunericul, încercând zadarnic să prindă dimensiunile blocului de gheaţă. Sarah simţea că se sufocă, cuprinsă de o criză bruscă de claustrofobie. „Suntem zidiţi de vii, îşi zise ea.

Am alunecat la capătul lumii, Gottherdăl a pornit în derivă şi am ajuns într-o fundătură, în faţa ultimului zid al creaţiei."
Aisbergul refracta o lumină albăstruie, care se degaja din masa lui ca o răsuflare sau o ceaţă ce acoperea totul cu chiciură.
— Du-te de-aici! Pleacă! strigară copiii, aruncând spre el cu torţele de răşină.
Se adresau Iui ca unui animal care s-ar fi temut de foc, dar duşmanul nu semăna cu o fiinţă vie, ci era o masă compactă în faţa căreia simţeai că te micşorezi văzând cu ochii. Sarah căuta zadarnic în acel bloc silueta pachebotului-fantomă, despre care îi vorbise Barney, dar nu era încă destul de departe ca să-şi poată da seama de înfăţişarea ansamblului. Acum era dominată de acel munte de apă solidificată; avea să ducă o existenţă de furnică alergând printre încălţările unui gigant.
Exact în acel moment, aisbergul se lovi de platoul litoralului şi întreaga insulă încasă şocul.

ânăra femeie crezu că Gottherdăl se va duce la fund, că pământul se va despica, prăbuşindu-se în valuri. O vibraţie de sfârşit de lume îi urcă în glezne şi îi răvăşi intestinele, ca şi cum corpul se transformase într-o tobă, un trunchi gol pe dinăuntru, menit să repercuteze ecourile catastrofei.

Văzu reciful spărgându-se ca o piatră obişnuită, în timp ce un val din adâncuri pornea pe canal, aruncând ambarcaţiunile unele peste altele, stârnind un vacarm imens. Se auzi un pârâit, şi o bucată de gheaţă se desprinse din flancul aisbergului şi înainta în gura canalului.

<< Inapoi la Bulevardul Banchizelor

Pret Bulevardul Banchizelor

In stoc

Cartea poate fi expediata in doar 24 de ore. Timpul de livrare va fi de 24 ore prin curier sau de 3-5 zile prin Posta Romana. Pretul cartii include TVA insa nu include taxele de transport. Mai multe informatii...